Tulburarea bipolară: între confuzie și diagnostic corect

Dificultatea recunoașterii bolii

Una dintre cele mai mari provocări legate de tulburarea bipolară este că adesea rămâne nediagnosticată sau este confundată cu depresia. Mulți pacienți, dar și specialiști, observă doar episoadele de dispoziție scăzută, fără a lua în calcul stările de energie excesivă, de euforie sau iritabilitate extremă. În Statele Unite, între 2 și 5% dintre persoane suferă de tulburare bipolară, dar mulți dintre ei nu știu exact ce au de înfruntat.

Confuzia dintre depresie și tulburarea bipolară

Un studiu a arătat că aproximativ 40% dintre pacienții diagnosticați inițial cu depresie aveau, de fapt, tulburare bipolară. Este ușor de înțeles de ce: simptomele depresiei și ale fazelor depresive din bipolaritate se aseamănă foarte mult. Diferența esențială constă în prezența fazelor de manie sau hipomanie, care alternează cu depresia. Mulți pacienți consideră aceste „urcușuri” drept trăsături de personalitate și nu le văd ca simptome de boală. În plus, intensitatea episoadelor depresive face ca perioadele maniacale să fie adesea trecute cu vederea sau uitate.

De ce medicii și pacienții greșesc

S. Nassir Ghaemi, directorul Programului de Cercetare a Tulburării Bipolare de la Universitatea Emory, subliniază că pacienții nu au, de cele mai multe ori, capacitatea de a-și descrie corect simptomele maniacale. Pe de altă parte, stigma socială îi face să minimalizeze sau să ascundă aceste manifestări. Situația se complică și mai mult când medicii nu cunosc istoricul familial și nu pot urmări tiparul de alternanță al dispoziției.
Rezultatul? Mulți pacienți primesc tratament cu antidepresive, care nu doar că nu ajută, ci uneori agravează starea prin intensificarea ciclurilor rapide între depresie și manie sau prin creșterea riscului de gânduri suicidare.

Riscurile lipsei de tratament

Tulburarea bipolară este o boală recurentă, care are un impact major asupra vieții personale și profesionale. Persoanele netratate au oscilații emoționale mai intense, cu perioade mai lungi de suferință și cu foarte puține momente de echilibru. Statistic, jumătate dintre cei care nu primesc tratament apelează la alcool sau droguri pentru a-și amorți suferința. Nu este de mirare că, în lipsa unui diagnostic corect, mulți pacienți ajung să fie copleșiți de simptome.

Semnele maniei

Pentru a putea fi recunoscută corect, este important să cunoaștem semnele specifice maniei:

• nivel crescut de energie și neliniște
• euforie exagerată sau iritabilitate extremă
• gândire accelerată și dificultăți de concentrare
• insomnie fără senzația de oboseală
• judecăți și decizii impulsive, riscante
• apetit sexual crescut
• comportamente agresive sau abuz de substanțe
• negarea problemelor evidente

Semnele depresiei

În fazele de depresie, tabloul clinic arată aproape opusul:

• tristețe profundă, gol interior și sentiment de vinovăție
• anxietate crescută
• pierderea interesului pentru activități odinioară plăcute
• oboseală accentuată și lipsă de energie
• dificultăți de concentrare și de luare a deciziilor
• modificări de apetit și de greutate
• dureri fizice fără cauză medicală clară
• gânduri de moarte sau suicid

Abordarea terapeutică

Tratamentul trebuie personalizat, dar de regulă include stabilizatori ai dispoziției (precum litiu, valproat, carbamazepină sau lamotrigină).
Cercetările arată că rezultatele sunt semnificativ mai bune atunci când medicația este combinată cu psihoterapie. Terapia cognitiv-comportamentală, terapia de familie și alte forme de sprijin psihologic ajută pacienții să reducă episoadele depresive și să mențină mai mult timp stabilitatea. Studiile arată că cei care urmează psihoterapie intensivă (cel puțin nouă luni) se recuperează cu peste 100 de zile mai repede decât cei care urmează exclusiv tratament medicamentos.

Importanța auto-monitorizării

Un instrument valoros pentru pacienți este jurnalul zilnic al dispoziției. Înregistrarea stărilor emoționale, a calității somnului, a tratamentelor și a evenimentelor importante oferă atât pacientului, cât și medicului, o imagine mai clară a evoluției bolii. Astfel, intervențiile pot fi adaptate mai rapid și mai eficient.

Rolul familiei și al comunicării cu medicul

Pacienții sunt încurajați să își aducă la consultații istoricul familial și notițele despre ciclurile emoționale. Sinceritatea în prezentarea simptomelor este crucială. Totodată, implicarea familiei și a prietenilor apropiați este de mare ajutor: aceștia pot observa schimbările de dispoziție mai obiectiv decât pacientul însuși.

Concluzie

Tulburarea bipolară este complexă și adesea greu de diagnosticat, dar cu tratament corect și sprijin psihoterapeutic, pacienții pot duce o viață stabilă și funcțională. Cunoașterea semnelor și recunoașterea lor la timp sunt pași esențiali pentru prevenirea complicațiilor.

Recomandare curs Confident

Pentru psihologii care doresc să își aprofundeze cunoștințele în domeniul tulburărilor afective și psihotice, recomandăm Cursul cu 10 credite CPR – BIPOLARITATE ȘI SCHIZOFRENIE – Crearea planului de prevenire a recăderilor – ONLINE, organizat de Centrul Confident. Cursul oferă metode de diagnostic diferențial, planuri de intervenție și strategii pentru prevenirea recidivelor.