Copiii și anxietatea – de ce este tot mai prezentă și cum îi putem sprijini

Anxietatea la copii și adolescenți este în creștere la nivel global. Studiile arată că aproximativ unul din opt copii trece printr-o formă semnificativă de anxietate. Ce se întâmplă de fapt?

Schimbările din viața copiilor au adus mai mult timp petrecut în fața ecranelor și mai puține momente de joacă activă. Jocul era odinioară modul natural prin care cei mici se relaxau, învățau să rezolve probleme și legau prietenii. Acum, ecranele le oferă, din păcate, și noi motive de îngrijorare.

La acestea se adaugă incertitudinea crescută din viața modernă, presiunea performanței școlare și așteptările ridicate ale părinților. Supraprotecția – cunoscută și ca „helicopter parenting” – îi privează pe copii de ocazia de a învăța cum să facă față provocărilor, amplificând anxietatea.

Când apare anxietatea la copii

Primele forme de teamă apar încă din copilărie, cum este frica de separare de părinți. Între 18 luni și 3 ani, acest lucru este normal. Devine însă problematic când se prelungește în anii de școală și copilul refuză să plece de acasă.

Pe măsură ce cresc, copiii încep să își facă griji pentru familie, școală, prieteni sau chiar pentru evenimente globale, cum ar fi schimbările climatice sau conflictele.

Cum arată anxietatea la copii

Semnele pot fi diverse: întrebări repetate de tip „ce-ar fi dacă…?”, neliniște, scuze excesive, dureri de burtă sau de cap, palpitații, coșmaruri, refuzul de a merge la școală ori dificultăți de concentrare. Unii copii evită activitățile sociale, alții devin hipervigilenți sau retrași.

CDC raportează că aproximativ 7% dintre copiii cu vârste între 3 și 17 ani au deja un diagnostic de tulburare de anxietate, însă mulți rămân nediagnosticați.

Tipuri de anxietate frecvente la copii

• Anxietatea de separare – normală la cei mici, dar patologică atunci când persistă la școlari.
• Anxietatea socială – frica intensă de evaluare și judecată de către ceilalți.
• Anxietatea generalizată – griji constante și greu de controlat legate de familie, școală, sănătate, viitor.
• Fobiile și tulburările obsesiv-compulsive – mai rare, dar posibile.

De ce unii copii sunt mai vulnerabili

Un temperament timid sau inhibat, traumele timpurii, modelele parentale anxioase și expunerea excesivă la știri negative cresc riscul. Și rețelele sociale joacă un rol important: comparațiile constante, teama de excludere și sentimentul de izolare pot amplifica anxietatea la adolescenți.

Ce pot face părinții

• Ascultă cu atenție și nu minimalizează grijile copilului.
• Explică-i, pe înțelesul lui, ce este anxietatea și că toți oamenii o experimentează.
• Limitează expunerea la știri și informații alarmante.
• Oferă-i timp pentru joacă, mișcare și prietenii.
• Învață-l tehnici simple de relaxare, cum ar fi respirația profundă.
• Nu îl feri de orice disconfort – ajută-l să înțeleagă că emoțiile neplăcute pot fi tolerate.

Tratamentul anxietății la copii

Cercetările arată că terapia cognitiv-comportamentală (CBT) este cea mai eficientă metodă. Într-un cadru sigur, copiii învață să își confrunte temerile, să corecteze gândurile distorsionate și să dezvolte abilități de gestionare a anxietății. Alte abordări validate sunt terapia prin expunere și, mai nou, programele de corectare a atenției (care reduc sensibilitatea exagerată la semnalele de amenințare).

Cu sprijin și intervenție timpurie, copiii pot învăța să își stăpânească anxietatea și să își recapete bucuria de a explora și a se dezvolta.

Recomandările Centrului Confident:

Pentru psihologi și profesioniști interesați să lucreze cu anxietatea la copii, recomandăm:

• ADHD la copii și adulți – evaluare și intervenție psihologică
• Tehnici creative și de acțiune în consilierea copiilor
• Crearea și facilitarea grupurilor de dezvoltare personală pentru copii și adolescenți
• Bullying – gestionarea violenței în grupurile de copii și adolescenți
• Psihoterapia anxietății